Fort Cyber

Trei zile, trei feluri de limonadă și o convingere: știrea cu amenda nu are cum să sperie mai tare decât știrea cu breșa. Vestea bună e că ambele se pot evita cu aceeași decizie. Într-un context în care conversațiile pornesc aproape mereu de la atacuri cibernetice, neconformitate și amenzi, ne-am bucurat să povestim altfel despre cum putem să ne facem singuri munca mai ușoară și să ne construim liniștea din timp. Fort Navigator este o platformă simplu de folosit, dar riguroasă, care îți indică în timp real unde se află compania ta față de cerințele NIS2. Nu mai e nevoie să aștepți un audit ca să afli. Pentru că, uneori, e nevoie să schimbăm perspectiva: în loc să vorbim despre ce se va întâmpla dacă nu investești în securitate, hai să ne concentrăm pe ce te poate ajuta să fii bine acum, și tu, și organizația ta. Mulțumim tuturor celor care ne-au vizitat la standul Fort Cyber la #BCC2026 și mulțumim DNSC Romania, pentru o nouă ediție minunată, cu insight-uri valoroase! PS. Limonada a fost partea de fresh ideas. Pentru serious security, găsești Fort Navigator în linkul din comentarii. CC: Andrei Resmerita Delia Visan, EMBA Irina Pascari Catalin Necula Delia NECULA

PHP2Shell is a good reason to look beyond your own servers. Radu Ailenei’s suggestion: ask your critical suppliers this week whether any systems that hold your data or access your environment run PHP, and whether they’re on 8.5.12, 8.4.27, 8.3.36 or 8.2.35. For PHP 5 or 7 there is no patch, and according to the PHP team, configuration changes alone don’t fully fix it. His new article shows why the question matters: three European third-party incidents, three different causes, one shared pattern. It also includes an 8-step playbook for incidents in infrastructure you don’t control. Take a look.

Un alt insight din studiul nostru este poate mai predictibil și n-ar trebui să surprindă pe nimeni: AI se folosește intens, dar fără să existe reguli scrise care să prevină riscurile asociate. Organizațiile participante la studiu au menționat că utilizarea instrumentelor AI este larg răspândită, de la activități de productivitate până la procese de business. Problema care ne-a atras atenția e că regulamentele interne nu sunt conforme din punct de vedere al ritmului. Este unul dintre exemplele în care tehnologia a avansat mai repede decât guvernanța care ar trebui să o însoțească. Sperăm ca peste ani, dacă vom repeta acest studiu, să observăm că s-a remediat problema, organizațiile definind clar cum să folosească AI pentru eficientizare, dar fără a lăsa porți deschise vulnerabilităților. Poți accesa și tu raportul în linkul din comentarii.

ENISA Threat Landscape 2026 analizează 8.257 de incidente care au afectat UE în 2025. Cifrele care vor circula cel mai mult: DDoS 51,3%, activitate motivată ideologic 57,3%. Cea mai importantă stă însă într-o notă de sub un grafic. Dintre cele 941 de evenimente malițioase raportate sub NIS2, aproximativ jumătate au root cause-ul „unknown”. La ANCPI, atacatorul nu a avut nevoie de AI sau de zero-day-uri. I-au fost suficiente o vulnerabilitate cunoscută din 2021 pe o mașină expusă public și o parolă de administrator refolosită. Atacul a fost descoperit la aproximativ 86 de ore după accesul inițial, în timpul unei mentenanțe de rutină. În România, deficitul ține mai puțin de threat intelligence și mai mult de execuție. În articolul scris de Radu Ailenei vă prezentăm ce arată datele ENISA, lecțiile din România și prioritățile care decurg de aici. 👇

Pe 22 septembrie, WordPress a publicat un fix pentru o vulnerabilitate critică în core: CVE-2026-87902, CVSS 9.2. Primele tentative de exploatare au apărut la doar câteva ore după publicare. Patch-ul există pentru fiecare versiune afectată, de la 4.7 la 7.1.1, și se aplică repede. Întrebarea de azi pentru organizații e alta: a ajuns patch-ul pe fiecare site, inclusiv pe mediile de staging, pe site-urile de campanie și pe cele administrate de terți, adică tocmai acolo unde rămâne cel mai des fără patch? În noul Fort Cyber Brief explicăm ce s-a întâmplat tehnic, ce recomandăm echipelor IT și ce întrebări poate pune azi și cineva care nu e tehnic. Pentru entitățile sub NIS2 și DORA, contează și ce poți demonstra la audit: când și cum s-a aplicat patch-ul.

45% dintre organizațiile care au răspuns studiului nostru se încadrează în segmentul cu cel mai ridicat nivel de maturitate cibernetică. Când verificăm însă trei măsuri concrete, precum monitorizare permanentă, plan de răspuns testat și exerciții regulate de securitate, procentul scade la 27%. 39 de organizații considerate „mature" nu îndeplinesc simultan aceste trei criterii. Diferența dintre cele două cifre e toată povestea: a instala soluții de securitate și a scrie proceduri nu e același lucru cu a ști că funcționează. Asta se află doar înainte de un incident real, nu în timpul lui. Radiografia securității cibernetice în România 2026: 200+ respondenți, 32 de întrebări. Descarcă raportul complet👇