Scandia Food | Lider în conserve

Am analizat în 2026 inflația din multiple perspective, ca CEO de mai multe business-uri - Scandia Food, Scandia Development și Trinity Investments. Inflația afectează economia națională și globală, companii, nivelul micro. Pentru a înțelege cum se formează, trebuie să privim componentele ei: prețurile administrate - energie și utilități, componentele volatile - alimentele neprocesate și combustibilii și inflația de bază - presiunile mai persistente din economie. Presiunile se formează și dincolo de granițele României. Costul petrolului și al gazelor, al materiilor prime, al transportului și al bunurilor importate se reflectă în costurile companiilor și în prețurile plătite de consumatori. Dependența de importuri face ca evoluția cursului leu-euro să conteze: deprecierea leului poate scumpi produsele cumpărate extern. Astfel, inflația este dificil de controlat prin decizii luate doar la nivel național. Băncile centrale pot influența cererea din economie, în primul rând prin dobânda de politică monetară. Atunci când inflația este ridicată, majorarea dobânzii scumpește creditul și temperează consumul și investițiile, reducând presiunea asupra prețurilor. Măsura are efecte și asupra activității economice și a pieței muncii. Teoria clasică descrie o posibilă legătură între scăderea inflației și creșterea șomajului pe termen scurt, dar relația este mai puțin previzibilă în practică. În România, aplicarea ei este complicată de exodul forței de muncă, de economia informală și de costurile externe. Aici apare o dificultate majoră: chiar dacă presiunile inițiale se reduc, inflația poate rămâne ridicată. Salariile, contractele și prețurile se ajustează în raport cu scumpirile deja înregistrate, iar așteptările pot genera noi ajustări. De aceea, inflația este adesea persistentă [sticky inflation], iar coborârea ei durează mai mult decât creșterea. În acest context, băncile centrale folosesc instrumente precum relaxarea cantitativă sau forward guidance, prin care banca centrală comunică anticipat direcția politicii monetare pentru a gestiona așteptările pieței. Toate aceste mecanisme descriu inflația la nivelul economiei, dar nu și felul în care este resimțită ea în fiecare familie. Indicele INS este o medie ponderată, calculată pe baza unui coș statistic de consum. Pentru gospodăriile care alocă o parte mai mare din venit pentru alimente și energie, scumpirile din aceste categorii cântăresc mai mult. Inflația afectează, așadar, diferit puterea de cumpărare și poate avea un impact mai puternic asupra celor cu venituri mici. În conversația cu Guda Iancu, CFA, am explorat aceste mecanisme pentru a identifica ce determină inflația, ce pot face băncile centrale și de ce experiența oamenilor nu se reflectă întotdeauna în indicatorul oficial. Am analizat și cât control are România asupra inflației prin propria monedă, într-o economie dependentă de importuri.

Ionut Bonoiu ne invită să redescoperim trecutul economic al României în cartea „O istorie ilustrată a afacerilor din România de pe la 1850 până în 1948”, publicată sub egida BusinessPedia.ro, cu sprijinul Scandia Food | Lider în conserveBusinessPedia.ro, cu sprijinul Scandia Food | Lider în conserve. Mă bucur că am putut fi parte din acest proiect, pentru că avem nevoie să ne cunoaștem mai bine istoria economică. Vorbim mult despre ce îi lipsește mediului de business românesc și prea puțin despre experiența acumulată de cei care au construit înaintea noastră - iar această carte are un rol de recuperare, de educație. În paginile ei sunt prezentați antreprenori care au pornit de la zero, au construit companii, au trecut prin crize severe și au găsit resurse să o ia de la capăt. Oameni care au înțeles cât de mult depinde viitorul unei afaceri de comunitatea în care se dezvoltă. Privite de la distanța atâtor generații, deciziile lor ne permit să vedem ce a rezistat și ce a rămas în urma lor. Când conduci o afacere, problemele prezentului îți pot ocupa întreg timpul. Perspectiva istorică îți dă alte repere, însă: descoperi că parte dintre dificultățile care par specifice vremurilor noastre au pus la încercare și alte generații. Contextul diferă, dar experiența lor ne ajută să formulăm întrebări mai bune despre propriile alegeri și, în momentele de dubiu, ne dă curajul să încercăm și să continuăm să construim. Mulțumesc, Ionuț, pentru pasiunea cu care ai adus aceste povești mai aproape de noi și pentru ocazia de a privi businessul românesc dintr-o perspectivă mai amplă. Cartea mi-a lăsat și un gând despre viitor: peste 150 de ani, cineva ar putea scrie o istorie a afacerilor pe care le construim astăzi. Ce ar alege să povestească despre noi și ce ar aprecia din ceea ce am făcut? Link în comentarii, cu detalii despre carte.

Am discutat cu Guda Iancu, CFA despre câteva dintre temele care influențează direct deciziile de business, și nu numai: inflația și impactul ei concret, aderarea României la zona euro - cu oportunitățile si obstacolele aferente și achizițiile ca alternativă la creșterea organică a companiilor. Revenim curând cu prima discuție.

Nu, Scandia Food | Lider în conserve Group nu urmează să se listeze la bursă în viitorul apropiat, deși Vlad Pintilie, director general adjunct al BT Capital Partners, a avut la dispoziție trei minute să mă convingă, în cadrul conferinței ZF Piața de Capital. 😊 Bursa este, într-adevăr, un mediu atractiv. Dar, indiferent de sursa finanțării, cel mai important este ce construim cu banii atrași. Înainte de a atrage capital, trebuie să avem în minte următorii patru sau cinci pași: unde investim, ce putem executa realist și ce valoare economică putem genera. La Scandia Group, combinația dintre capitalul propriu și finanțarea bancară ne-a permis să susținem atât creșterea organică, cât și achizițiile, în parametri de risc cu care suntem confortabili. Ne interesează o creștere reală, susținută de investiții și de rezultate care rezistă în timp. Privesc aceste decizii atât din perspectiva investitorului, prin activitatea de la Trinity Investments, cât și din cea de CEO al Scandia Food Group. Din ambele roluri, consider că atractivitatea unei surse de finanțare trebuie evaluată în raport cu planul de dezvoltare al companiei și cu capacitatea echipei de a-l pune în practică. Efervescența bursei poate deschide o oportunitate. Disciplina investițiilor și execuția sunt cele care o pot transforma în creștere durabilă. Mai multe despre intervenția mea de la evenimentul Ziarul Financiar Piața de Capital, în articolul din comentarii.

Cred că România va fi dusă mai departe de companiile care cresc cu discernământ: au curajul să investească, disciplina de a administra responsabil capitalul și maturitatea de a refuza oportunitățile care nu se potrivesc cu strategia lor. Aceasta a fost și concluzia evenimentului BusinessPedia Connect, la National Bank of Romania, construit în jurul întrebării „Cine duce România mai departe?”. După mai bine de trei decenii de economie de piață, avem companii, tranzacții, crize și succese care merită documentate. Avem și responsabilitatea de a înțelege cine le-a construit, ce modele au rezistat și ce lecții pot fi duse mai departe în următorii 35 de ani. Am discutat cu Fady Chreih Regina Maria, Reteaua de sanatate, Marius Stefan Autonom Group și Sorin Preda GLOBAL VISION despre felul în care accesarea de capital suplimentar poate schimba o companie. Pentru că atunci când ajungi în această etapă de dezvoltare de multe ori se redefinesc și limitele controlului, apar noi responsabilități, iar cultura companiei și libertatea de decizie sunt uneori puse la încercare. Pentru Scandia Food | Lider în conserve, un astfel de moment a fost construcția noii fabrici de la Sibiu. La momentul respectiv, am ales finanțarea bancară. Ce-am învățat atunci este că lucrul cu băncile necesită multă prudență în atragerea de împrumuturi, în gestionarea lor și în rambursarea fondurilor; responsabilitatea față de capitalul atras impune disciplină și rigoare; deciziile devin mai argumentate, riscurile sunt analizate în profunzime, iar cifrele trebuie să susțină fiecare plan. La Scandia, de exemplu, pentru fiecare utilaj achiziționat peste o anumită valoare, construim un business case dedicat: cum va fi folosit, în cât timp se amortizează și ce randament poate genera. Acestea fiind zise, nu cred în creșterea de dragul creșterii - o investiție sau o achiziție trebuie să se înscrie într-o viziune pe termen lung, să aibă la bază un scenariu strategic fezabil și să fie susținută de capacitatea echipei de a-l pune în practică. Finanțarea, resursele de management și oportunitatea trebuie să se alinieze. Mulțumesc, Ionut Bonoiu, pentru invitație și pentru o conversație relevantă pentru antreprenorii și companiile care pregătesc România pentru următoarea etapă.

Creșterea economică este suma unor decizii bune, luate consecvent, ani la rând. Din această perspectivă, România are nevoie de stabilirea câtorva priorități clare, dacă își dorește o economie competitivă și rezilientă. În primul rând, avem nevoie de mai mulți oameni activi în economie. România are una dintre cele mai scăzute rate de participare pe piața muncii din Uniunea Europeană. Investițiile în educație, formare profesională, acces la creșe și programe care facilitează integrarea sau reintegrarea în câmpul muncii nu sunt doar măsuri sociale, ci investiții directe în productivitatea economiei. În al doilea rând, absorbția fondurilor europene trebuie să rămână o prioritate strategică. Avem la dispoziție resurse importante, însă fiecare proiect întârziat sau fiecare euro neabsorbit înseamnă investiții ratate, locuri de muncă pierdute și oportunități de dezvoltare amânate. Nu în ultimul rând, România are nevoie de un stat mai eficient. În 2024, țara noastră a înregistrat cele mai mari deficite fiscal și de cont curent din Uniunea Europeană, iar readucerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB este esențială pentru stabilitatea economiei. Însă consolidarea fiscală nu ar trebui confundată cu austeritatea. Miza este creșterea eficienței cheltuielilor publice, reducerea excepțiilor fiscale și protejarea investițiilor care susțin dezvoltarea pe termen lung. Cea mai ușoară soluție este să reduci investițiile publice, dar este și cea care poate costa cel mai mult economia în anii următori. Dezvoltarea economică este rezultatul unor politici publice coerente, al investițiilor făcute la timp și, mai ales, al consecvenței în implementare.